Procuratura a fost inelul slab: s-a tergiversat procesul de adunare a probelor, de identificare a persoanelor vinovate de aplicarea torturii, tratamentului inuman şi degradant, iar procurorii au manifestat indiferenţă totală. Declaraţia a fost făcută de către [directorul executiv al Centrului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, Teo Cârnaţ], într-un interviu Agenţiei Info-Prim Neo despre evoluţiile obţinute pe parcursul anului 2010 în procesul de elucidare a evenimentelor din aprilie 2009. {Deşi cazul „7 aprilie” ar fi trebuit să fie o prioritate a anului 2010 pentru autorităţile statului şi organele de anchetă, întreaga ţară rămâne fără răspunsurile pe care le aşteaptă: cine a stat în spatele acelor evenimente şi cine trebuie să poarte răspundere.}
Teo Cârnaţ consideră că din cauza instabilităţii politice din Republica Moldova Procuratura a aşteptat să aibă loc alegeri anticipate, astfel ca elucidarea evenimentelor să urmeze în dependenţă de ce alianţă va fi formată după alegeri. „Comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din aprilie 2009 trebuia să dea verdictul politic cine a fost vinovat de evenimentele din 7 aprilie. Dar până la urmă s-a spus doar că nu a fost lovitură de stat. Chiar şi în această situaţie trebuia să spună cine a organizat şi cine trebuia să menţină ordinea publică şi să fie condamnat politic partidul care era la guvernare atunci. Acest lucru nu s-a făcut şi este un minus al Comisiei Nagacevschi”, a menţionat Teo Cârnaţ.
[Directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu Jereghi], este de părere că şi Ministerul Afacerilor Interne trebuia să fie implicat în elucidarea evenimentelor din 7 aprilie. „Nu a existat voinţă politică sau dacă a fost, atunci nu a fost de la cei care aveau pârghiile puterii. Şi în anul 2011 nu cred că această temă va fi prioritară pentru autorităţi, a subliniat directorul IDOM.
Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor din aprilie şi-a început activitatea în octombrie 2009 şi şi-a prezentat raportul în mai 2010, deşi urma să o facă în 60 de zile de la constituire. [Preşedintele Comisiei, ex-deputatul PLDM, Vitalie Nagacevschi], a declarat pentru Info-Prim Neo că, împreună cu membrii comisiei, a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a da răspunsuri la anumite întrebări, pornind de la împuternicirile ce îi reveneau conform legislaţiei. „O singură scăpare din raport este faptul sistării funcţionalităţii anumitor pagini web. Dar a fost o scăpare tehnică, care nu a fost acoperită. S-a vorbit în principiu destul de puţin pe această temă şi mai mult s-a atras atenţia după ce raportul a fost finalizat. Nu este vorba de ceva intenţionat, a menţionat Vitalie Nagacevschi.
„Comisia a lucrat, însă pe alocuri activitatea ei a fost obstrucţionată de către MAI, nu se prezentau toate informaţiile sau materialele solicitate”, a mai spus Vitalie Nagacevschi, fiind convins că, dacă a existat rea voinţă, atunci aceasta venea din partea unor executori şi nu a conducerii ministerului.
Totodată, susţine Vitalie Nagacevschi, adevărul despre 7 aprilie trebuia să fie stabilit nu de Comisie, dar de organele de urmărire penală, MAI, Procuratura şi SIS. Raportul Comisiei Nagacevschi a fost unul juridic. Activitatea comisiei nu trebuia să substituie nicicum activitatea Procuraturii, organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, a mai spus Vitalie Nagacevschi.
Fostul parlamentar a subliniat că după prezentarea raportului în faţa Parlamentului a fost adoptată o hotărâre prin care organele de drept urmau, timp de o lună, să prezinte legislativului un raport despre investigarea evenimentelor. „Dar, având în vedere dizolvarea Parlamentului şi criza politică, hotărârea nu a fost dusă până la capăt şi sper eu că, odată cu întrunirea noului Parlament, autorităţile competente vor fi solicitate să se prezinte în faţa Parlamentului şi să-şi dea darea de seamă privind investigarea evenimentelor din 7 aprilie”, a mai spus Vitalie Nagacevschi.
[Ex-deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan, preşedintele primei comisii de stat pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie], instituită la sfârşit de aprilie 2009 prin decretul preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin, a declarat că nu este mulţumit de rezultatul investigaţiilor Comisiei Nagacevschi, dar nici de activitatea organelor de drept. „Organele de drept nu au identificat acele persoane vinovate şi nu au fost date răspunsuri la numeroase întrebări. Noi toţi am aşteptat că va deveni mai clar cine au fost organizatorii, cine au fost provocatorii acestor evenimente, dar, cu regret, nu am primit răspuns din acest raport”, a menţionat Vladimir Ţurcanu.
Fostul parlamentar a mai spus că în raportul final al Comisiei Nagacevschi s-a propus să fie audiate rapoartele MAI, Procuraturii, SIS, lucru care, potrivit lui, rămâne actual şi în astăzi dacă vrem să mai obţinem răspunsuri.
Potrivit raportului Comisiei Nagacevschi, pe 7 aprilie 2009 nu a avut loc o lovitură de stat. Protestele au fost determinate de problemele existente în ţară până la scrutinul din 5 aprilie. Poliţia nu a intervenit la timp, procurorii şi judecătorii au acţionat ilegal, iar semne de implicare a cetăţenilor străini la proteste nu au fost identificate. Raportul Comisiei a fost votat doar de reprezentanţii AIE, iar deputaţii comunişti au avut o poziţie separată. Opoziţia a acuzat comisia de lipsă de obiectivitate şi a spus că guvernarea AIE a fost implicată în organizarea protestelor violente.
